Guvernanța Internetului este un subiect care atrage tot mai mult atenția, la nivel european și global, deoarece Internetul nu cunoaște granițe naționale. Astfel, se impune ca procesul guvernanței internetului să fie multiparticipativ și trans-național.

În acest context, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, a organizat în 4 februarie, conferința „Cine administrează Internetul?”, pentru a înțelege cum funcționează Internetul și a descifra noțiunea de „guvernanță a Internetului” (concept, procese și organizații, principii, subiecte principale, etc.), pentru a înțelege care sunt actorii care „guvernează” Internetul și ce rol și responsabilități are fiecare dintre ei, pentru a afla cum te poți implica (în calitate de simplu utilizator de Internet sau ca reprezentant al organizației tale) în elaborarea și implementarea de principii, norme, reguli, etc. privind utilizarea și evoluția Internetului, dar şi pentru a lansa discuții despre drepturi civile digitale, blocarea conținutului online și alte chestiuni curente și emergente referitoare la Internet.

Conferința a fost foarte interesantă, cuprinzătoare şi a reunit 105 participanți reprezentând sectorul public, industria, societatea civilă, mediul academic și comunitatea tehnică.

De ce ne place Internetul? Pentru ca este descentralizat, liber, avem impresia că este al nostru, permite inovarea, este un lucru care funcţionează şi permite chiar şi implicarea în luarea deciziilor, de la  tehnic la politici.

Bucuria dezbaterii a fost ponderată de Alin Popescu de la AvocatNet.ro care a mers pe ideea că “Tehnologia se va răzbuna”, iar secolul 21 ne va aduce discuții despre: Sisteme monetare virtuale, editare genom uman, neutralitatea rețelei, drone, inteligență artificială, robotică, biotehnologie, implanturi neuronale, realitate virtuală + 99% alte lucruri care nu s-au inventat încă, iar toate se vor întâmpla în rețea. De la distanță.

“Nu vom experimenta 100 de ani de progres în secolul 21. Vor fi, mai degrabă, aproape 20.000 de ani de progres în ritmul actual de evoluție tehnologică.” Ray Kurzweil

Pe lângă definiţia oficială a Guvernanţei Internetului, respectiv elaborarea şi implementarea, de către guverne, sectorul privat şi societatea civilă, în îndeplinirea rolurilor specifice, de principii, norme, reguli, proceduri decizionale şi programe comune care definesc evoluţia şi utilizarea Internetului, s-au lansat, din public, câteva idei interesante despre acest concept:

  • pare un non sens, având în vedere că internetul s-a născut natural/liber;
  • o nouă formă de guvernare în care participanții sunt egali;
  • principii, norme, reguli elaborate şi implementate de toţi actorii;
  • cooperare globală pentru buna utilizare şi dezvoltare a Internetului;
  • procesul prin care se asigură buna funcţionare a Internetului;
  • modul în care utilizatorii controlează Internetul;
  • gestionarea resurselor Internetului;
  • bune practici şi reguli în utilizarea Internetului;
  • o nouă formă de democraţie;
  • reglementarea şi punerea în practică de norme;
  • reglementări tehnice şi legislative;
  • acte legislative;
  • adoptarea unor proceduri comune tuturor statelor privind evoluţia şi utilizarea Internetului;
  • actori care dictează ce se întâmplă în mediul online;
  • sistemul de conducere;
  • îngrădirea la liberă informare;
  • limitarea/cenzura Internetului.

Administrarea Internetului include atât aspecte tehnice, cât și aspecte ce intră în sfera politicilor publice, și trebuie să implice toate categoriile de actori, iar principiile Guveranţei Internetului sunt:

  • Caracter multiparticipativ;
  • Caracter deschis şi inclusiv;
  • Transparenţă;
  • Răspundere (“accountability”).

Scop: “menţinerea durabilităţii, securităţii și stabilității Internetului, și susținerea dezvoltării acestuia.” (Tunis Agenda)

Actori implicaţi în #GuvernanţaInternetului:

  • Comunitatea tehnică;
  • Sectorul privat;
  • Societatea civilă;
  • Guverne;
  • Organizaţii interguvernamentale.

Exemple de Guvernanţă a Internetului la nivel naţional:

  • Gestionarea ccTLD-urilor (country code top level domain – .ro pentru România) – diverse modele;
  • Procese decizionale la nivelul autorităţilor publice – reglementări şi politici publice (parlament, guvern, autorităţi de reglementare, autorităţi pentru protecţia datelor, etc.);
  • Organisme cu caracter multiparticipativ care stabilesc politici privind Internetul (ex. CGI.br).

Poate că cel mai bun lucru, pe lângă explicarea conceptului şi a importanţei lui, a fost faptul că s-a lansat ideea constituirii unui Forum național pentru guvernanța Internetului (IGF național), ca o platformă deschisă și multiparticipativă pentru discuții privind aspecte legate de Internet care sunt relevante pe plan național. Un astfel  de forum ar urma modelul Forumului pentru Guvernanța Internetului de la nivel global, precum și al altor inițiative similare de pe plan regional, sub-regional și național (câteva exemple aici: http://bit.ly/1QCPLw1 ).

Azi, de Ziua Siguranţei pe Internet, am adus în discuţie acest concept, în cadrul evenimentului organizat de Salvaţi Copiii România, ,,Combaterea Hate speech-ului (discursului instigator la ură) în mediul online din ‪#‎România. Cum îi educăm și protejăm pe copii?”, deoarece în lipsa reglementării sale, Internetul vine la pachet cu efecte negative. Libertatea de expresie vs. drepturile copiilor este doar una dintre dimensiunile ,,problemei internetului,,,.

Astfel, cred că Forumul Naţional pentru Guvernanţa Internetului este bine venit, pentru a realiza o ,,reglementare,, de comun acord, pentru a nu scăpa de sub control mediul 3.0 şi a ajunge în situaţa în care tehnologia chiar să se răzbune pe noi.

3

Comments