Vorbim mult despre întoarcerea la rădăcinile noastre, la tradiție, identitate, spiritualitate, dar ce facem pentru a recrea legătura dintre acum și atunci? Cred că prea puține.

Totuși, un grup de oameni cu suflet românesc, voință și dragoste pentru folclor, n-au zăbovit și au realizat un eveniment în care rădăcinile noastre sunt oglindite în folclor și lied- „Izvor de cânt”.

Mihaela Ivan: De unde a pornit ideea acestui  concept inedit în peisajul muzical românesc, „Izvor de cânt”?

Ioana Maria Ardelean: A pornit dintr-o dragoste nesfârșită pentru cântecul romanesc si pentru folclor a unui om care de zeci de ani, cu daruire, generozitate si cu un ascutit tact pedagogic, indruma pasii celor care aleg muzica pentru a se exprima sau pentru a face din ea o profesiune. Este vorba despre profesorul Aurel Mustățea, cel alături de care mă pregătesc de foarte mulți ani și care cu o deosebita grijă mă îndrumă.

Am pornit, de fapt, de la legătura puternică dintre folclorul și liedul românesc și am dorit, ca prin acest demers să scoatem la lumină valențele pregnante ale acestei legături, să aducem publicul tânăr și publicul educat mai aproape de foclorul acela care a fost, de-a lungul timpului, sursă generoasă de inspirație a unor mari compozitori precum George Enescu, Tiberiu Brediceanu, Sabin Drăgoi, Felicia Donceanu, care au spiritualizat folclorul, realizând în miniaturile lor vocal-instrumentale adevărate confesiuni lirice care definesc trăirea autentică a sufletului românesc.

Aceste creații muzicale, ce au la bază fie versul popular, fie  versuri ale unor poeți precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Coșbuc, sintetizează atmosfera satului românesc, a unei lumi dominate de obiceiuri, gesturi rituale și credințe, un univers cuprins în nemărginirea cerului sub care omul se simte acasă, o lume vibrantă, extrem de vie, care pulsează în ritmurile unui timp circular înlăuntrul căruia omul și natura coexistă.

Și ne-am gîndit că această legătură (dintre folclor și lied) poate fi exprimată, redată, într-un spectacol-demers, un spectacol-călătorie, în care folcorul și lied-ul sunt puse în oglindă, astfel încât întrepătrunderea lor să fie firească, practic o mișcare unduitoare, fluidă, rotundă, asemenea timpului țăranului român, timp care pulsează în ritmul naturii și în armonie cu aceasta.

În România, liedul a pornit de la cântecul popular și a ajuns expresia unui stil inconfundabil, autentic, modelat pe unduirile uneori armonioase, alteori tânguitoare ale melosului popular românesc, un spațiu de creație generator, cu resurse inepuizabile, dominat de sentimente profunde, puternice pe care muzica le exprimă și traduce atât de bine.

 

Mihaela Ivan: Ce elemente îl diferențiază de alte recitaluri de folclor?

Ioana Maria Ardelean: Cu totul nouă și suprinzătoare este însoțirea dintre cântecul popular și pian. Este o însoțire emoționantă, aparte ce creează o anumită intimitate între protagoniști și public. Ca interpret, un astfel de acompaniament îți dă extrem de multă forță și expresivitate, determinându-te de fiecare dată, să găsești noi și nebănuite mijloace de expresie. Însă, în același timp, te aduce acolo unde fiecăruia dintre noi ne este, uneori, greu să ne aflăm: față în față cu noi înșine, dezbrăcați de aparențe, dezbrăcați de gesturi stereotipe… acea intimitate a ființei care te provoacă să privești adânc în tine și să descoperi. Evident, ceea ce descoperi este deja parte din povestea fiecăruia și tot a fiecăruia este și alegerea de a împărtăși descoperirea sau, dimpotrivă, de a o păstra pentru sine.

Recitalul este unul de folclor și lied românesc și, prin însuși conceptul și forma lui, este inedit în peisajul cultural actual. Pentru un interpret de folclor și, cu atât mai mult pentru un interpret tânăr, este o împlinire și mai ales o mare onoare să se afle pe aceeași scenă cu un mare artist, un tenor care evoluează de mulți ani pe unele dintre cele mai prestigioase scene internaționale, al cărui repertoriu cuprinde roluri lirice și dramatice cărora cu un talent uriaș, cu forță și profunzime, le dă viață de fiecare dată când urcă pe scenă. Daniel Magdal cucerește prin glasul lui cald și profund, prin strălucirea pe care o are nu doar în privire, ci mai ales în voce. Nu este un simplu laudatio, este conștiința unei întâlniri cu totul aparte, o întâlnire revelatoare, generoasă, și nu pot să nu exprim bucuria privilegiului de a-l avea alături de Daniel Magdal în acest demers.

Așa cum ne bucură și ne onorează prezența doamnelor Diana Spânu, profesor corepetiție acompaniament la Colegiul Național “George Enescu”,  și, Anda Tăbăcaru Hogea, regizor de operă, profesor de regie de operă în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, care s-au implicat cu multă dăruire și profesionalism în proiectul nostru. Iar dacă îmi este îngăduit, vreau să transmit pe această cale, în numele tuturor artiștilor implicați, prețuirea și mulțumirile noastre tuturor celor care ne-au sprijinit: Primăria Municipiului București, prin Creart, o echipa fantastică ale carei susținere, implicare și profesionalism ne dau aripi. Fundatia Progres prin Educatie, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România București FM, Fundația Henry Malineanu, Marbo, Afriso, Kraftmark, Ax Perpetuum, Mabec, Editura Hamangiu, B.N. Autentica.

Mulțumiri absolut speciale designerului Liliana Țuroiu pentru bucuria de a purta, în cele trei seri, o creație de poveste din colecția “Zestrea”, realizată special pentru acest eveniment.

Mulțumim dragei noastre Alina. Și, nu în ultimul rând, le multumim tuturor celor care ne sunt mereu aproape și celor care ne-au însoțit și ne vor însoți în aceste seri în care dorim să spunem împreună povestea dorului, a dragostei, a necuprinsului cuprins între cer și pământ, între noi și noi…

Mihaela Ivan: Evenimentul „Izvor de cânt” care va avea loc în trei zile consecutive, 7-8-9 aprilie 2016. Din câte știu au mai rămas foarte puține bilete. Cum ați avut curajul să mizați pe o astfel de deschidere a publicului către muzica de folclor?

Ioana Maria Ardelean: Curaj, da, acesta este, cred, cuvantul care exprimă cel mai bine un vis devenit posibil, această “nebunie frumoasă’ cum ne mai place nouă să o numim. Am îndrăznit să visăm și, trebuie să recunosc, că visăm de ceva timp… Până când, așa cum se potrivesc drumurile și întâlnirile, ne-a strâns Dumnezeu la un loc și a făcut minunea să întâlnim oameni frumoși, deschiși, poate mai curajoși ca noi care au crezut în acest demers și care ne-au susținut, în atât de multe și diferite feluri, încât “Izvor de cânt” a prins formă și, mai ales, glas.

Și mă întorc, ca de fiecare dată, cu multă prețuire și drag, către toți oamenii frumoși care ne-au încurajat să aducem la lumină această idee, să oferim cât mai mult din bucuria și emoția vie ce se nasc dintr-o astfel de întâlire. Pentru că bucuria aduce mereu mai multă bucurie, iar binele aduce lumină în ochi și în suflete. Și toate acestea rămân simple concepte dacă oamenii nu se întâlnesc și nu și le dăruiesc unii altora.

Mihaela Ivan: Ce înseamnă muzică folclorică, pe înțelesul tinerilor care au parte de un fusion, care poate nu au cunoscut esența acestui tip de muzică?

Ioana Maria Ardelean: Mi-e greu să răspund la această întrebare pentru că noi funcționăm pe bază de percepții, iar acestea sunt influențate și ghidate de atât de mulți factori și atât de multe filtre. Iar folclorul nu scapă acestui mecanism. Pentru mine, folclorul înseamnă rădăcini, credință, spiritualitate, identitate. Este expresia unui spațiu-timp în care se găsește apa vie din care spiritul își soarbe esența. Și sperăm ca “Izvor de cânt” să reușească să exprime cât mai mult din toate acestea.

Mihaela Ivan: De ce crezi că tinerii nu se mai îndreaptă, ca altădată, înspre acest tip de muzică?

Ioana Maria Ardelean: Eu cred că se îndreaptă, dar rațiunile pentru care fac acest lucru sunt extrem de diferite. Orice demers de păstare a folclorului nostru, acela adevărat, cât mai puțin alterat, a tradițiilor și valorilor care ne-au modelat devenirea, trebuie luat în serios. Merită însă să ne oprim și să medităm asupra a cel puțin două întrebări fundamentale: “De unde venim?” și “Incotro ne îndreptăm”. Între cele două sunt răspunsurile care dau coordonatele prezentului și pot modela viitorul atâta vreme cât aceste răspunsuri se fundamentează pe respectul, înțelegerea și valorizarea trecutului.

Mihaela Ivan: Mesaj către oamenii care vor veni în cele trei seri la recitalul de folclor și lied, dar și pentru cei care iubesc muzica folclorică autentică, nealterată.

Ioana Maria Ardelean: Să îndrăznească să pășească în această călătorie alături de noi, să caute necontenit izvorul, să îi asculte mereu cântul, să se lase seduși de susurul lui fermecător, să-și pună întrebări, să caute răspunsuri, să privească înlăuntrul lor , să le fie dor, să viseze si să iubească…

Prima seară “Izvor de cânt” a fost încărcată de multă emoție, de sensibilitate, de o bucurie greu de descris în cuvinte. Publicul ne-a însoțit în fiecare moment, în fiecare poveste spusă prin cântec, a intuit nuanțe, a suspinat, a zâmbit, chiar a râs… Pe tot parcursul acestu spectacol-vis , eu m-am întors acasă, m-a lăsat învăluită de toate parfumurile copilărie și de toate culorile ei, am avut în fața ochilor cerul meu necuprins și greu de stele, mi-am lăsat capul pe iarba îmbătată de rouă și… mi-am ascultat sufletul: cânta.

3

Comments