“Am învățat că toată lumea vrea să trăiască pe culmea muntelui, neștiind că adevărata fericire este să urci panta.
Am învățat că, atunci când un nou-născut strânge în pumn pentru prima dată degetul tatălui său, îl va ține strâns pentru totdeauna.

Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că sunt o papușă din cârpă și mi-ar dărui o fărâmă de viață, probabil nu aș spune ce gândesc, dar cu siguranță aș gândi tot ce spun.

Aș aprecia lucrurile nu prin ceea ce valorează, ci prin ceea ce semnifică. Aș dormi puțin și aș visa mult deoarece cu fiecare minut în care închidem ochii pierdem 60 de secunde de lumină.
Aș merge când alții se opresc, m-aș trezi când alții dorm. Aș asculta când ceilalți vorbesc și aș mai savura o înghețată cu ciocolată!

Le-aș arăta oamenilor cât de mult greșesc dacă cred că nu se mai îndrăgostesc când încep să îmbătrânească, neștiind că, de fapt, îmbătrânesc atunci când nu se mai îndrăgostesc.

Unui copil i-aș da aripi, dar l-aș lăsa să învețe singur să zboare.”- Gabriel Garcia Marquez

0

Comments